Si imbratisarea mea va fi raspunsul la intrebarile tale. si va fi sfarsitul scepticimului tau. si leacul pentru durerea nedefinita pe care o vad plutind in surasul tau. si somnul lung asteptat si noaptea dupa ziua prea lunga si cu soare mult prea arzator si incomod.
si o sa fim iar copii, o sa se ne tinem de mana privind spre dealul imbracat in fum si ceata
o sa uitam ce destepti suntem, lasa-vom in spate analiza si rationamentul… o sa fim doar liberi.
ce vis desart imi pare acum mandria de a fi lucid
poate paradisul exista, e acolo, cand vin din spate si iti sarut urechea pe cand tu te lasi usor in bratele mele
eu: pisicile par destepte
ea: sunt
ea: am o pisoaica super inteligenta
eu: par ca stiu lucruri
eu: inteleg chestii
ea: vezi ….ceva maret cind le privesti …in ochi
eu: da, sunt arogante
ea: este in mintea ta …ele nu cunosc asta
eu: de unde stii ce au ele in cap?
ea: stiu
eu: esti de fapt pisica?
eu: de aia refuzi sa vb la microfon?
ea: sunt si pisica
eu: eu caine nu as putea fi
eu: sunt prea obedienti
eu: as putea fi lup
eu: as putea fi paianjan radioactiv
eu: urias, alergand pe suprafata unui Pamant mort
ea: esti UMBRA
ea: fugi si arunca-te in pielea magarului
eu: ha?
ea: hi
ea: hios
ea::))
Pe marginea unei mari descoperiri ma simt acum. Uneori un alt nivel de gandire se activeaza in mine. Scurt. Mai mult intuiesc asta. Momente scurte de claritate cristalina. Epifania perfectiunii potentiale.
Am multe obiceiuri proaste, ele ma tin in spate. Ar putea chiar sa imi opreasca evolutia.
Se facea ca eram pe strada si el ma hartuia, nu mai stiu ce voia de la mine, dar facusem ceva. Era un politist din ala old school, agresiv si cu mustata, se adresa cu “ba baiete” si radea. La un moment dat m-a imobilizat intr-un mod straniu cu o priza care mi s-a parut experta si care mi-a provocat o durere sfasietoare.
M-a trantit la pamant cu fata in jos, continuand sa imi smulga bratul din incheieturi. Atunci am decis ca nu mai voi supune.
Cumva am scapat si am ajuns in spatele lui, l-am imobilizat la randul meu si, cu un cutit lung si subtire l-am injunghiat, doar o data, printre coaste si in sus, spre inima. S-a prabusit horcaind fara sa opuna rezistenta notabila.
…Sunt in casa, l-am tarat in camara, l-am pus intr-un lighean. Se scurge ceva din el dar nu e sange, e ceva ca zeama de la carnea congelata. Sunt absolut panicat, nu vreau sa ajung la inchisoare, ma gandesc sa ma sinucid. Christa ma linisteste (cum a facut-o de atatea ori in lumea reala) si ma asigura ca ma va ajuta sa scap de cadavru. Cu ingeniozitatea pe care stiu ca o avea in ea ma anunta ca o sa il transam si o sa il caram in plase la gunoi, undeva departe. Ideea mi se pare buna si ma gandesc cum il vom transa si in cate bucati. Il vad deja, impachetat ingrijit in pungi imense de la Carrefour.
Ma trezesc si simt o usurare imensa… It was only a dream.
Subconstientul meu se bazeaza prea mult pe Christa…
Fumul negru din visele mele… Inca ii mai caut originea. Il vad aievea cum se prelinge pe sub strasinile caselor sub ploaie din visele mele. Case, cu streasini si gurguie. Case cu intuneric impenetrabil deasupra. Cred ca am deslusit ce inseamna ploaia in visele mele.
Cam acum un an beam foarte mult. Dupa care de multe ori conduceam. Purtam mereu cutit (un fluturas destul de stylish) si tomfa sub scaunul din masina. Violenta sincera. Nimic nu te atinge cand esti sincer violent.
Aveam doua prietene pe care le iubeam la fel de mult. Fiecare ma inspira in alte moduri. Si nu erau geloase, au intuit diferenta dintre modurile de a iubi. Le iubesc inca pentru asta.
Ascultam in masina metal din cel mai greu, imi placea cand porneam motorul si muzica incepea sa bubuie. Eu, conducand in noapte cu black metal in fundal. Eu conducand spre ea. Asta e definitia dragostei.
-Deci… ea este pentru tine ca un fel de… fuck buddy. Nu? (Zambeste iar apoi izbucneste in ras. Imi place rasul ei.)
-Nu chiar, n-as zice. Cred ca mai facem si alte chestii impreuna.
-Daa? Spune-mi. (Ii place cand ii povestesc despre alte fete.)
-Duminica am fost cu ea la Dumbrava. M-am plimbat cu ea pe dealurile de acolo, ne-am tinut de mana si surprinzator a mai si tacut din gura. Iarba era pana la genunchi, ne-am tavalit prin iarba si apoi am stat linistiti si ne-am uitat la cer. La nori. Erau foarte multi nori, si foarte josi, negrii si amenintatori… Dar nu a plouat.
Si am fotografiat-o. O gramada. Mi se pare o modalitate excelenta de a cunoaste mai bine pe cineva. Uneori daca ai noroc poti prinde chestii pe care altfel le-ai fi ratat. O privire, un suras fugar…
A doua zi am descarcat fotografiile si m-am uitat peste ele. Cateva m-au frapat. E foarte expresiva si in cateva din ele am vazut ceva ciudat. In ochii ei era ceva cand se uita la mine prin obiectiv. Daca nu as sti mai bine as fi zis ca e dragoste.
